Marți, în 28 noiembrie, vă invităm la o dezbatere publică cu titlul „In-cluziune vs. Ex-cluziune”, un eveniment care face parte din activitățile proiectului „ȘURA – laborator de experimentare și implicare civică incluzivă” desfășurat de Fundația Mihai Eminescu Trust în satul Archita, Județul Mureș.
Dezbaterea va avea loc la sediul Fundației Veritas, strada Horia Teculescu nr 34-36, Sighișoara, în intervalul 10:00 – 12:00.
Pentru participare, vă rugăm să completați formularul din link-ul de mai jos: https://forms.gle/zMDfZ7jCjUtnUH6B7
Ne vedem acolo.
Ne susține: @Active Citizens Fund – Romania #haide #ActiveCitizensFund
Motivaţia iniţiatorilor dezbaterii publice din data de 28 noiembrie 2023
Principiul de incluziune face parte din valorile fundamentale ale Uniunii Europene.
Nu putem discuta de incluziune socială fără să ne gândim că sunt persoane sau grupuri vulnerabile care se confruntă la un moment dat sau pe perioade mai lungi cu riscul excluziunii sociale.
La nivel legislativ, incluziunea socială este definită ca un ansamblu de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturaleşi politice ale societăţii (Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare).
Încă din anul 2006 s-a constituit mecanismul național pentru promovarea incluziunii sociale, organizat la nivel central și județean prin Hotărârea de Guvern nr. 1217 /2006; în urma acestei hotărâri s-a înființat Comisia națională privind incluziunea socială și totodată s-a reglementat înființarea comisiilor județene privind incluziunea socială.
Mai mult, prin modificările aduse Legii asistenței sociale s-a instituit pachetul minimal de servicii sociale pentru copil şi familie, în sarcina autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, universal şi obligatoriu, în scopul asigurării dreptului fiecărui copil la supravieţuire, dezvoltare, protecţie, precum şi la combaterea sărăciei.
În România, s-a adoptat o Strategie naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022—2027 care reflectă progresele obținute prin implementarea strategiei anterioare în domeniu (pentru perioada 2015-2020), își propune să contribuie la îmbunătățirea aspectelor deficitare încă persistente și promovează un nou model de guvernanță în domeniu bazat pe intensificarea solidarității, a cooperării constructive și a responsabilității comune a tuturor actorilor.
Strategia menționează câteva probleme pe baza studiului „ANALIZA-DIAGNOSTIC PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ȘI SITUAȚIA GRUPURILOR VULNERABILE ÎN ROMÂNIA 2019”, realizat de SNSPA și a datelor administrative deținute de MMSS:
– Deși asistentul social este veriga cheie în implementarea politicilor de asistență socială, numai 17 % din SPAS respectă raportul de 1 asistent social la 300 de persoane beneficiare;
– Sistemul de asistență socială are o componentă dominantă (dar nu și generoasă și acoperitoare) de beneficii și ajutoare de diferite tipuri, în condițiile în care sistemele contemporane ale țărilor europene dezvoltate se îndreaptă spre o paradigmă a serviciilor sociale centrate pe prevenție, consiliere, educație – informare cu scop profilactic
– Procentul ridicat de tineri aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială este corelat cu părăsirea timpurie a școlii, care a rămas crescută în ultimii ani, predominant în mediul rural. Aproximativ 4 din 10 elevi de 15 ani care sunt în învățământ sunt analfabeți funcțional. Copiii proveniți din familii dezavantajate au șanse mai mari să nu aibă competențe de bază, întărind ideea că învățământul este inechitabil din perspectiva asigurării de oportunități educaționale egale tuturor elevilor;
– În pofida celei mai mari rate de proprietari de locuințe, rata de supraaglomerare din România este printre cele mai mari din Europa, în special în cazul familiilor cu copii. 56% din populația care se află sub pragul sărăciei locuiește într-o gospodărie supraaglomerată. Tinerii și în general persoanele aflate în risc de sărăcie sunt într-o mai mare măsură în risc de a se afla în situația de a fi deprivați sever de locuință.
– Persoanele care au dizabilități sunt mult mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială comparativ cu persoanele care nu aparțin acestei categorii vulnerabile.
Strategia stabilește șase priorități-cheie:
1. Asigurarea dreptului la asistență socială și a aplicării politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială, sau în risc de excluziune socială, la nivelul fiecărei localități
2. reducerea disparităților sociale și economice la nivelul comunităților locale, prin plasarea dezvoltării locale sub responsabilitatea comunității;
3. consolidarea și sprijinirea antreprenoriatului social și a economiei sociale;
4. îmbunătățirea mecanismelor de dialog social;
5. îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor active de ocupare bazate pe dialog social real, printr-o mai bună integrare cu educația și serviciile sociale, cu accent pe valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii, precum și pe creșterea capacității de inserție profesională a persoanelor cu dizabilități și a lucrătorilor în vârstă;
6. îmbunătățirea protecției sociale pentru cei care sunt încadrați în muncă precară și/sau informală, a muncitorilor expuși abuzurilor din partea angajatorilor sau intermediarilor care facilitează procesul de angajare, a șomerilor și a persoanelor cu venituri reduse.
Din punct de vedere legislativ, strategia în sine, dar și alte reglementări în vigoare par avansate și aduc în prim plan instrumente și concepte noi precum:
-programe comunitare și intercomunitare pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale care să acopere domeniile cheie în combaterea sărăciei și excluziunii sociale: asistență socială, sănătate, educație, locuire, ocupare
– planuri județene de incluziune socială
– pachetul minimal de servicii sociale pentru copil şi familie
– servicii comunitare integrate
– metodologia de monitorizare a segregării școlare
– metodologii de finanțare și acordare a pachetului minim de asistență socială pentru copil și familie
– metodologia de estimare anuală a numărului persoanelor vârstnice dependente care necesită sprijin pentru activitățile de bază ale vieții zilnice, nu primesc ajutor din partea îngrijitorilor informali și voluntari și trăiesc în sărăcie/au venituri sub cuantumul indemnizației minime de pensionari
Deși legislativ, demersurile în sprijinul incluziunii sociale par avansate, se remarcă unele întârzieri în implementarea acestora care pot avea un rol negativ în procesul incluziunii sociale: de exemplu nu au fost elaborate și aprobate planuri județene pentru incluziunea socială,metodologiile nominalizate în strategie etc.
Abia recent s-au aprobat investițiile pentru implementarea „Sistemului Național Integrat de Asistență Socială – SNIAS”, necesar pentru digitalizarea domeniului protecției sociale, precum și realizarea sistemului informatic integrat care să asigure interacțiunea online a cetățeanului cu ANPIS și cu instituțiile din subordine, proiectul având o durată de implementare de 3 ani (o platformă va permite gestionarea online a cazurilor în funcție de caracteristicile individuale, printr-un singur punct de contact, fără deplasare la ghișeu, facilitându-se astfel accesul la o gamă largă de servicii publice electronice, la asistență, consiliere și îndrumare)
Despre Problematica incluziunii sociale s-a discutat și în data de 14 noiembrie 2023, la o întâlnire de lucru axată pe tema incluziunii sociale, în cadrul proiectului „ȘURA – Laborator de experimentare și implicare civică incluzivă”. În cadrul întâlnirii organizată de Fundația Mihai Eminescu Trust (MET) în colaborare cu Centrul pentru Dezvoltare Socială, au ieșit în evidență o serie de oportunități și provocări în domeniul incluziunii sociale.
Totodată, în urma acestei întâlniri, s-au stabilit întrebările la pentru dezbaterea publică care va avea loc în data de 28 noiembrie 2023:
Sunt întrebări clarificatoare esenţiale, care vor asigura fundamentul pentru a acționa la nivel local, județean sau național.
În elaborarea motivaţiei dezbaterii publice s-au avut în vedere în principal următoarele:
a) opiniile exprimate de participanții la întâlnirea de lucru din data de 14 noiembrie 2023 axată pe tema incluziunii sociale, în cadrul proiectului „ȘURA – Laborator de experimentare și implicare civică incluzivă”
b) Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare
(https://www.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2020/02/L-292-2011.pdf și
c) Hotărârea de Guvern nr. 1217 /2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/75419 )
d) Hotărârea de Guvern nr. 440 din 30 martie 2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/253819 )
Dezbaterea publică va avea loc în data de 28 noiembrie 2023, la sediul Fundației Veritas Sighișoara, str. Horia Teculescu 34-36, începând cu ora 10:00.
Opiniile colectate prin dezbaterea publică se vor sintetiza într-un raport care va fi făcut public în maxim 2 săptămâni de la eveniment. Raportul va fi transmis tuturor celor care au participat (la adresa electronică indicată în formularul de înscriere https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfx5QzwC3senr0reNgZknfNVUtE9skKFF1FdfliO_8B47c6jQ/viewform), va fi postat pe site-ul www.mihaieminescutrust.ro pentru publicul larg, pe paginile de facebook ale organizatorilor şi va fi trimis decidenţilor politici cu atribuţii de decizie în domeniu/autorităților publice locale.
Comisia de iniţiere a Dezbaterii Publice
Michaela Türk,
Fundația Mihai Eminescu Trust (MET)
Nicoleta-Margareta Anghel,
Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES
Sighişoara
23 noiembrie 2023